Bun, si dupa ce s-a infaptuit ‘minunea’ intalnirii cu Sfanta Maria, omul, muritorul de rand, pacatosul, a cunoscut vreo schimbare in felul sau de a fi? Cum s-a manifestat, cum s-a schimbat omul?
Caci multe miracole se intampla zilnic:
- fiecare respiratie este un miracol,
- fiecare zvagnire de enrgie este un miracol,
- faptul ca te culci seara si dimineata te trezesti din nou la viata este un miracol,
- aparitia pe lumea a unui bebelus este un miracol,
- coacerea fructelor, cresterea plantelor, este un miracol,
- faptul ca a trecut pe langa tine masina si nu te-a lovit este un miracol,
- Soarele ce da caldura lui este un miracol,
- ploaia este un miracol,
- zapada este un miracol,
- etc, etc, etc … totul este un miracol.
Si vedem zi de zi astfel de miracole, dar le luam de bune, credem ca ne apartin de drept, ca noi suntem prea buni, prea valorosi in prostia noastra, si totul este doar pentru noi. Oriunde calcam lasam urme, urme daunatoare: distrugere, poluare, risipa, bataie de joc. Si in aroganta noastra ne consideram demni de iubirea divina, meritosi in a trai in lumea asta. Desi suntem pacatosi ne consideram sfinti, caci altfel poate nu am avea nimic din miracolul vietii.
Si unii se intalnesc cu Sfanta Maria. Fara sa stie cine a fost ea, de ce este considerata sfanta, cine este Dumnezeu si ce vrea El de la noi, si considera ca au niste merite aparte, caci deh!, altfel nu i se arata Sfanta. Cata amagire!!!
No comments:
Post a Comment